Новости Gardian.app

Cum să faci față excesului de anxietate. Exerciții practice care te pot ajuta, sugerate de psihoterapeut

Психология
Aplicația Gardian te scapă de această grijă, atât personală, cât și legată de apropiații tăi, iar Mariana Boaghe, psihoterapeut sistemic de familie și cuplu, ne sugerează mai multe modalități de a face față anxietății și ne spune care este diferența dintre anxietatea sănătoasă de nesănătoasă.

Frică, neliniște, îngrijorare... Anxietate! 

„Frica este una dintre cele șase emoții de bază cu care ne naștem toți. Ea este esențială pentru supraviețuire, are un caracter adaptiv, este o reacție emoțională rapidă, automată la un stimul existent, funcția ei fiind de a tinde spre protecție. Frica în doze moderate, crește capacitatea de concentrare, activează reflexele și ne poate încuraja creativitatea atunci când ne apropiem de un termen limită. Pe lângă această frică normală, ne putem confrunta și cu o frică irațională, care apare atunci când persoana se simte și se comportă de parcă ar fi amenințată de un pericol major, în cazul unui pericol minimal sau chiar inexistent. Creierul nostru poate să interpreteze greșit anumite circumstanțe cu care noi ne confruntăm și transmite semnale false zonei din creierul nostru care este responsabilă de detectarea fricii. Un cocktail de hormoni este eliberat în acest moment, iar corpul intră într-un regim de supraviețuire care se manifestă prin una dintre aceste trei stări: luptă, fugă sau îngheț. Atunci când intrăm în acest regim de supraviețuire partea rațională, a creierului nu mai funcționează, este blocată, pentru că toate resursele sunt îndreptate pentru a supraviețui unui pericol. 

Dacă nu am avea o doză de anxietate, am privi toate aceste lucruri cu indiferență. Dacă am merge printr-un cartier rău făimat, anxietatea ne-ar face să întoarcem capul mai des sau să fim vigilenți la careva zgomote dubioase, iar frica ne-ar face să luăm măsuri imediate de a fugi sau a lupta în cazul în care s-ar lua cineva cu niște bâte după noi. 

Anxietatea cea nesănătoasă se manifestă prin îngrijorare excesivă și incontrolabilă, tensiune interioară, încordare, neajutorare, gânduri disfuncționale. Simptomele ei fizice se caracterizează prin bătăi accelerate ale inimii, senzația de cald sau frig apărută brusc, tensiune musculară, amețeală, sentiment de sufocare, transpirație”, ne spune terapeuta.

Cum te poate afecta frica și anxietatea 

„Creierul unei persoane care se confruntă cu o problemă de anxietate interpretează greșit realitatea și ia decizii incorecte cu privire la natura pericolului, iar cortexul prefrontal nu reușește să suprime amigdala care răspunde de reacția la pericol. Astfel, corpul intră în starea de supraviețuire, luptă sau fugă. În această stare, nivelul de adrenalină crește și sistemul nervos simpatic - care controlează activitățile automate (cum ar fi respirația), preia controlul asupra zonei din creier care răspunde de gândirea rațională. Ritmul cardiac crește, respirația accelerează și sângele este îndreptat către membre, tensiunea arterială și temperatura corpului cresc și apare transpirația. Corpul fiind invadat des de adrenalină, pe termen lung acest fapt poate duce la probleme de sănătate fizică. 

Tulburarea de anxietate este una dintre cele mai frecvente tulburări de ordin emoțional care poate afecta sănătatea. Deci, atunci când îți gestionezi anxietatea, ai grijă și de sănătatea ta fizică. Anxietatea diminuează capacitatea de concentrare a atenției, pentru a crește șansele de supraviețuire, odată ce persoana se confruntă cu pericolul își concentrează atenția asupra acestuia, ignorând ceilalți stimuli, astfel nu mai poate fi la fel de productiv în activitățile pe care le desfășoară. Un alt aspect important este că persoana care se confruntă cu anxietatea, dorind să scape de tensiunea psihică, supraîncordare poate apela la strategii de distragere a atenției: consumul de alcool, droguri, fumat, privitul în exces la televizor, utilizarea excesivă a rețelelor sociale, mâncatul compulsiv, jocuri video sau poate ascunde și minți în legătură cu felul în care se simte etc”, relatează Mariana Boaghe. 

Cât de anxios poți fi

„Atunci când vorbim despre o anxietate moderată, aceasta durează o perioadă scurtă de timp. Dacă ești anxios referitor la un termen limită pentru un proiect, anxietatea va dispărea odată ce ai realizat sarcinile și ai încheiat proiectul. Anxietatea nesănătoasă va dura chiar și după ce ai încheiat proiectul respectiv – vei continua să te îngrijorezi referitor la următoarele sarcini pe care le vei primi. În cazul în care ai trecut printr-o situație în care te-ai simțit foarte rău și nu au fost oameni competenți în preajmă care să te ajute, ai putea dezvolta o tulburare de anxietate care se manifestă printr-o frică intensă, o vigilență crescută atunci când simți că ai palpitații, gândul obsesiv fiind că nu va fi cineva competent alături să-ți ofere un prim ajutor. Uneori nici controlul medical care îți confirmă că ești bine nu te liniștește. La persoanele care sunt anxioase predomină gândurile negative legate de posibile pericole, situații amenințătoare, aceștia supraestimează pericolele și subestimează capacitatea lor de a le face față. 

Cum să faci față excesului de anxietate

„O doză de anxietate are un rol important în supraviețuire. Pentru a gestiona anxietatea care este la un nivel înalt, primul lucru pe care am putea sa-l facem este să reinterpretăm felul în care percepem semnalele generate de anxietate.

Niciodată nu vei putea scăpa complet de grijă, dar puteți reduce mult din intensitatea acestei îngrijorări dacă:
  • înțelegeți cu adevărat ce faceți ca să vă declanșați acel buton de alarmă din creier care este răspunzător de detectarea pericolului,
  • determinați care sunt situațiile care vă declanșează anxietatea;
  • vă propuneți în mod conștient să procedați diferit, prin modificarea gândurilor, convingerilor iraționale și acceptarea, normalizarea emoțiilor pe care le trăiți în acel moment;
  • evitați situațiile care vă generează anxietate – însă acest lucru pe termen lung are un efect negativ, pentru că vă împiedică să învățați că situația nu este periculoasă și întărește ideea că experiențele emoționale neplăcute sunt copleșitoare și greu de tolerat.
  • Folosiți tehnici de respirație, de relaxare, exercițiile de mindfulness, somn suficient, odihnă, mișcare, o atitudine pozitivă;
  • Acceptați că nu puteți controla totul, iar pentru a extinde această zonă de control legată de siguranța fizică, ați putea apela la aplicația GARDIAN pe care o descărcați pe telefon și care conține un buton de urgență.

În cazul în care sunteți copleșit, iar simptomele generate de anxietate vă fac viața dificilă, nu ezitați și cereți ajutor, apelați la un specialist în sănătate mintală, psihoterapeut sau psihiatru”, ne recomandă psihoterapeuta.

Mie nu mi se va întâmpla! Pe bune?

„Ceea ce gândim despre un eveniment sau situație influențează ce simțim în legătură cu situația respectivă și ulterior acest lucru ne face să acționăm într-un anumit mod. Deseori ajungem să avem niște erori de gândire, adică interpretăm într-un mod eronat realitatea. Psihologul Aaron Beck a fost cel care afirmat că tulburările emoționale printre care și anxietatea sunt datorate unor distorsiuni cognitive, erori de gândire. Două dintre cele mai comune distorsiuni asociate anxietății sunt catastrofizarea – când te aștepți la ce e mai rău și suprageneralizarea – pentru că un lucru rău s-a întâmplat într-o situație, se va întâmpla în toate situațiile. 

Atunci când gândim că „mie nu mi se poate întâmpla asta” este de fapt o eroare cognitivă. Nimeni dintre noi nu poate ști cu adevărat ce ni se poate întâmpla în viitor, putem doar presupune. Îngrijorarea legată de faptul că nu știi, generează un anumit nivel de anxietate, iar pentru a gestiona această tensiune unii oamenii pot apela la un mecanism de negare a realității – mie asta nu mi se va întâmpla. Ceea ce putem face în schimb este să conștientizăm și să acceptăm că sunt anumite lucruri care se află în zona noastră de control, iar altele nu. Ancorarea în prezent este o bună modalitate prin care ne putem gestiona anxietatea, prin a ne conecta la situația reală în care ne aflăm: „Sunt aici, în siguranță și voi face tot ce ține de mine azi, acum ca să rămân în siguranță, aleg să merg pe o stradă iluminată în loc să merg pe un drum mai scurt, dar întunecos. Aleg să am cât mai multe obiceiuri sănătoase pentru a mă proteja de careva boli etc.”, ne-a mai sugerat Mariana Boaghe, psihoterapeut sistemic de familie și cuplu.

Gardian îndeplinește două funcții simultan. Aplicația nu doar te ajută atunci când ai o amenințare fizică, dar și ameliorează presiunea psihologică a unei persoane cu privire la siguranța sa. Vei fi mai liniștit și calm că mereu ai un sistem real la care să apelezi, iar resursele tale pot fi canalizate pentru ceva mai util și mai productiv. Gardian vine în ajutor pentru tine, dar și pentru apropiații tăi, persoanele dragi pe care le-a conectat la aplicație.

Materialul a fost publicat pe Agora.md.